Vitaminele

Vitaminele sunt substante chimice cu structura diversa care desi folosite în cantitati foarte mici au un rol esential în mentinerea proceselor celulare vitale. Lipsa lor în alimentatie provoaca patologii de nutritie. Denumirea de vitamine provine de la cuvântul latin vita ceea ce înseamna viata.
Vitaminele se gasesc în cantitati mici în alimentele naturale, fac parte din biocatalizatori si sunt factori alimentari indispensabili corpului. Ingerarea unor cantitati insuficiente de vitamine provoaca hipo- sau avitaminoze, boli care în cazuri grave se pot solda cu moartea.
Microflora intestinala poate sintetiza unele vitamine în cantitati mici (B1, B2, PP) si altele - în cantitati mai mari (B6, B12, K, biotina, acid lipoic, acid folic). Administrarea abuziva de antibiotice si sulfanilamide provoaca disbacterioza cu consecinte de hipovitaminoza K, grupul B s.a.

Hipo- si avitaminozele pot aparea în urmatoarele cazuri: carenta de vitamine în produsele alimentare, continutul redus de vitamine în ratia zilnica; distrugerea vitaminelor în procesul prelucrarii termice a alimentelor si pastrarea lor timp îndelungat; actiunea factorilor antivitaminici ce intra în componenta produselor alimentare; prezenta vitaminelor rau asimilabile în produsele alimentare; dereglarea balantei chimice a ratiei alimentare si corelatiei dintre vitamine si alte substante nutritive, între unele vitamine; anorexia; deprimarea florei intestinale normale, care sintetizeaza unele vitamine; în bolile gastrointestinale; chimioterapia nerationala; dereglarea absorbtiei vitaminelor în tractul gastrointestinal în patologiile stomacului, intestinelor, sistemului hepatobiliar; defecte congenitale ale mecanismului de transport si ale proceselor fermentative, de absorbtie a vitaminelor; consumarea vitaminelor care patrund în organism cu hrana de catre flora intestinala patogena si paraziti intestinali; actiunea antivitamina a unor medicamente; necesitatea sporita în vitamine; unele stari fiziologice (perioada de crestere, sarcina, lactatia); unele conditii climaterice; lucrul fizic intens; lucrul neuropsihic intens, stari de stres; boli contagioase si intoxicatii; actiunea factorilor nocivi în procesul de productie; excretia sporita a vitaminelor.
Pe lânga hipo- si avitaminoze se evidentiaza forma subnormala de asigurare a organismului cu vitamine, care se caracterizeaza prin dereglari biochimice. Aceasta forma este raspândita în unele contingente ale populatiei sanatoase (copii, studenti, muncitori, vârstnici).
Forma subnormala de asigurare a organismului cu vitamine apare din cauza folosirii în alimentatie cu precadere a produselor rafinate (pâine alba, zahar), lipsite de vitamine, pierderii vitaminelor în procesul de prelucrare culinara si pastrarii îndelungate a produselor alimentare, în urma hipodinamiei cu scaderea poftei de mâncare si, prin urmare, consumul redus de produse alimentare (sursa principala de vitamine). Asigurarea subnormala a organismului cu vitamine are drept consecinta scaderea rezistentei organismului fata de infectii, sporirea actiunii substantelor toxice, stres si alti factori nocivi. Din aceste considerente se recomanda vitaminizarea suplimentara a populatiei cu polivitamine «Undevit», «Hexavit» etc.

Vitaminele se împart în hidrosolubile, liposolubile si vitaminogene.  Vitaminele hidrosolubile includ: acidul ascorbic (vitamina C), tianina (vitamina B1), riboflavina (vitamina B2), piridoxina (vitamina B6), acidul nicotinic, niacina (vitamina PP), ciancobalamina (vitamina B12), acidul folic, folacina, acidul pantotenic (vitamina B3), biotina (vitamina H).
 Vitaminele liposolubile: retinolul (vitamina A), calciferolul (vitamina D), tocoferolul (vitamina E), filochinona (vitamina K).
 Vitaminogene: bioflavonoizii (vitamina P), colina, inozita, vitamina U, acidul lipoic, acidul pangamic (vitamina B15), acidul orotic.
 Vitaminele hidrosolubile
Vitamina B1 (tiamina) ajuta la arderea glucidelor si proteinelor, la normalizarea functiei sistemului nervos, participa la procesul de crestere. Scaderea nivelului de tiamina în organism provoaca insomnie, iritabilitate, dureri si parestezii în membre, reducerea capacitatii de munca fizica si intelectuala. Aceste modificari patologice apar mai des daca se consuma o cantitate mare de glucide fara sporirea corespunzatoare a aportului de tiamina. Avitaminoza B1 poate provoca boala «beri-beri» cu paralizia membrelor inferioare, tulburari ale cordului. Vitamina B1 în doze mari (în conditii experimentale) conditioneaza dereglari ale functiei rinichilor, provocând anurie, contribuie la micsorarea masei corpului, la steatoza hepatica, insomnie. 
Sunt bogate în tiamina pâinea neagra, crupele de hrisca, ovaz, fasolea, mazarea, soia, ficatul, carnea de porc, drojdiile alimentare si de bere, nucile, tarâtele.
Vitamina B2 (riboflavina) participa la respiratia celulara, metabolismul proteic, mareste rezistenta organismului catre substantele toxice si microbiene. Carenta de riboflavina provoaca leziuni ale limbii, zabalute, conjunctivita, fotofobie, lacrimare, caderea parului, dereglari de hemopoieza si sinteza a hemoglobinei, micsoreaza continutul de glicogen în ficat si rezistenta organismului fata de infectii, retine cresterea organismului. Riboflavina se afla în drojdiile de bere si alimentare, ficat, carne, albus de ou, peste, nuci, soia, rosii, conopida.
Vitamina B6 (piridoxina) intervine în metabolismul aminoacizilor, hemoglobinei, favorizeaza cresterea, functionarea celulelor nervoase, participa în sinteza ureei, serotoninei, histaminei, în transformarea triptofanului în vitamina PP, împiedica depunerea colesterolului în peretii arterelor. Lipsa vitaminei B6 se manifesta prin anemie, acumularea fierului liber în serul sanguin, în ficat, splina cu aparitia hemosiderozei, provoaca scaderea rezistentei la infectii s.a. Piridoxina se gaseste în drojdiile de bere si alimentare, în galbenusul de ou, în ficat, carne, peste, leguminoase, tarâte de cereale, în varza, spanac.
Vitamina B12 (ciancobalamina) intervine în sinteza hemoglobinei, îndeplineste rolul de protector al celulei hepatice cu actiune lipotropa, mareste rezerva de glicogen din ficat, stimuleaza procesul de crestere. Lipsa acestei vitamine provoaca anemia pernicioasa cu sindromul anemic si tulburari nervoase. Vitamina B12 se gaseste în ficat, rinichi, oua, lapte, carne, peste, drojdiile de bere si alimentare, ea se sintetizeaza în cantitati considerabile de catre flora intestinala.
Vitamina PP (niacina, acidul nicotinic) participa în metabolismul glucidic, proteic, la respiratia celulara, contribuie la normalizarea functiei sistemului nervos, a unor glande cu secretia interna, stimuleaza eritropoieza, micsoreaza nivelul glucozei în sânge, contribuie la sporirea rezervei de glicogen în ficat, participa la normalizarea colesterolului în sânge, favorizeaza furnizarea fierului. Insuficienta de acid nicotinic provoaca tulburari digestive si ale sistemului nervos, marirea sensibilitatii pielii la razele solare. In avitaminoza PP apare pelagra manifestata prin diaree, dementa, dermatita. Vitamina PP se gaseste în ficat, cereale nedecorticate, drojdiile de bere si alimentare, soia, nuci. Ea poate fi sintetizata în organism din aminoacidul triptofan si de flora intestinala.
Acidul folic (folacina) participa în procesul de sinteza a proteinelor si acizilor nucleici, în metabolismul unor aminoacizi, are proprietati lipotrope. în insuficienta folacinei apare anemia megaloblastica hipocroma, leucopenie, trombocitopenie, stomatita, gastrita, enterita. Acidul folic contin frunzele plantelor, ficat, rinichi, drojdiile alimentare si de bere.
Acidul pantotenic (vitamina B3) participa în metabolismul proteic, lipidic, glucidic, mineral, normalizeaza functia suprarenalelor. Insuficienta de acid pantotenic provoaca dereglari la nivelul sistemului nervos, al pielii. Simptome pronuntate ale bolilor provocate de deficitul vitaminei B3 se întâlnesc rar, deoarece ea se afla în multe produse alimentare si se sintetizeaza si de catre microflora intestinala.
Sunt bogate în acid pantotenic drojdiile alimentare si de bere, tarâtele de cereale, leguminoasele, ficatul, carnea, pestele, morcovul, conopida, tomatele.
Biotina (vitamina H) normalizeaza metabolismul lipidic si glucidic. În insuficienta de biotina apare uscaciunea pielii, scade pofta de mâncare si masa corporala, se observa slabiciune generala si somnolenta. Insuficienta de biotina sporeste dupa consumarea albusului de ou crud (albusul contine avidina, substanta care distruge biotina). Vitamina H se sintetizeaza de flora intestinala si se ingereaza cu produsele alimentare (drojdiile de bere si alimentare, galbenusul de ou, ficatul, legumele proaspete).
Vitamina C (acidul ascorbic) participa în procesele metabolice celulare, în metabolismul proteic, al colesterolului, fierului, în biosinteza hormonilor steroizi, stimuleaza mecanismele de protectie ale organismului împotriva infectiilor, contribuie la vindecarea plagilor, previne hemoragiile, stimuleaza apetitul, mareste functia excretorie a pancreasului, asigura depunerea glicogenului în ficat si functia lui antitoxica. Insuficienta vitaminei C are ca urmare cresterea predispunerii organismului la infectii, agravarea evolutiei lor, scaderea rezistentei la diferitele substante toxice, provoaca sângerari pronuntate în traume mici. În cazurile grave de carenta apare scorbutul care se caracterizeaza prin anemie, sângerari si inflamatii ale gingiilor, caderea dintilor, hemoragii articulare, periarticulare, în organele interne, hipotonie. Dozele mari ale vitaminei C pot provoca insomnie, cefalee, hipertensiune arteriala, întreruperea sarcinii. Cantitati sporite de vitamina C contin fructele si legumele (macesul, coacaza neagra, ardeii dulci, mararul, patrunjelul s.a.).
Vitaminele liposolubile
Vitamina A (retinolul) asigura adaptarea ochiului la întuneric, normalizeaza cresterea si reproducerea, mareste integritatea pielii, mucoaselor, scheletului, dintilor, rezistenta organismului la infectii, stimuleaza sinteza glicogenului în ficat si sporeste continutul colesterolului în sânge, participa la sinteza hormonilor steroizi si sexuali. Carenta vitaminei A scade adaptarea ochiului la întuneric cu aparitia hemeralopiei («orbul gainii»), provoaca îngrosarea pielii, uscarea corneei (xeroftalmie), mareste receptivitatea organismului la infectiile aparatului respirator, tractului digestiv (faringite, bronsite, enterocolite), duce la retenta cresterii copiilor, pot aparea malformatii congenitale
Surplusul vitaminei A în organism micsoreaza pofta de mâncare, provoaca hiperestezia pielii. Vitamina A se gaseste în ficat, lapte, smântâna, frisca, unt, galbenusul de ou. Ea poate patrunde în organism cu hrana sub forma de provitamina, numita caroten si în ficat se transforma în vitamina A. Sunt bogate în caroten morcovul, urzica, varza rosie, salata verde, ardeii grasi, gogosarii, tomatele, ciresele, caisele, prunele, fragii s.a. Carotenul se asimileaza mai bine în prezenta proteinelor si lipidelor.

Vitamina D (calciferolul) participa la absorbtia calciului si fosforului din intestin, la depunerea lor în schelet si dinti, mareste rezistenta organismului la infectii, normalizeaza functionarea glandelor tiroida, hipofiza, pancreas. Lipsa vitaminei D la copii provoaca rahitism, iar la maturi - osteoporoza, osteomalacie. Administrarea dozelor mari de vitamina D, duce la hipervitaminoza, ceea ce se manifesta prin depunerea sarurilor de calciu în organele interne, hipercolesterinemie, inapetenta, voma, dezvoltarea aterosclerozei. Vitamina D se gaseste în unt, frisca, smântâna, galbenusul de ou, untura de peste. Vitamina D se sintetizeaza în piele sub actiunea razelor ultraviolete.
Vitamina E (tocoferolul) îndeplineste un rol important în procesele de reproducere, dezvoltarea embrionului, ea determina functionarea tesutului muscular si celui nervos, participa la acumularea glicogenului în ficat. Carenta tocoferolului în organism provoaca hemoliza eritrocitelor, tulburari de reproducere ca sterilitate la barbati si femei, malformatii congenitale, avort, moartea intrauterina a fatului, hipogalactie la mama, tulburari musculare si nervoase. Vitamina E contin ouale, ficatul, laptele, untul, uleiul vegetal nerafinat, pâinea neagra s.a.
Vitamina K (filochinona) este importanta în procesul de coagulare a sângelui, micsoreaza permeabilitatea capilarelor, favorizeaza procesul de regenerare a tesuturilor. Lipsa ei duce la aparitia hemoragiilor musculare, cerebrale si apare mai des dupa tratamente îndelungate cu antibiotice si sulfanilamide care distrug flora intestinala, capabila de a sintetiza vitamina K. Ea se afla în legumele verzi (varza, spanac, cereale), tomate, galbenusul de ou, brânzeturi, ficat, carne, peste.
 Substantele vitaminogene nu au toate însusirile caracteristice vitaminelor si nu-i determinata influenta lor în organismul omului, dar este bine cunoscut ca ele au rol în metabolism si se gasesc numai în produsele alimentare. Acidul orotic, acidul pangamic, vitamina U, inozita, colina au proprietati lipotrope. Acidul paraaminobenzoic actioneaza antitireotoxic. Vitamina P (bioflavonoizii, rutina) normalizeaza permeabilitatea vaselor si rezistenta lor. In lipsa vitaminei P apar hemoragii prin slabirea peretilor capilarelor, slabiciune generala, dureri în membrele inferioare la mers. Sunt bogate în vitamina P fructele, coacazele, ardeii dulci, varza, macesul s.a. Celelalte vitaminogene se întâlnesc în drojdiile alimentare si de bere, unele produse de origine vegetala si animala.